De 1 mai, impreuna cu cei din Lanul de Secara ne-am hotarat sa facem o excursie de documentare la Veliko Tarnovo – Bulgaria, pentru o urmatoare iesire fotografica, mai lunga de data aceasta peste cateva saptamani. Am vrut sa descoperim locurile si potentialul lor fotografic.
Prin urmare fiind vorba de o zi am vrut sa profitam la maxim de timpul disponibil si ne-am intalnit la ora 5 dimineata in Piata Revolutiei pentru intalnirea cu autocarul care ne va duce la destinatie.

Dupa adunarea participantilor, care a durat ceva mai mult decat era normal, dar e totusi de inteles pentru ora matinala, plecam spre Veliko Tarnovo curiosi de ce vom descoperi acolo. Pe drum o parte dintre noi am mai motait leganati de suspensiile masinii, iar altii si-au incercat norocul cu cateva cadre din fuga autocarului.

Dupa aproximativ 2 ore ajungem in apropiere de Veliko Tarnovo unde facem o oprire la o mica manastire pentru a ne dezmorti si a „ne face mana” pentru ce vom descoperi pe parcursul zilei la destinatie.

Dupa o pauza scurta pauza de tigara si o recunoastere a locului se trece la treaba si se documenteaza locul centimetru cu centrimetru, cum e de asteptat cand esti cu un grup de peste 30 de fotografi pasionati si cu spatiu disponibil pe carduri. Unii experimenteaza si cateva portrete ad-hoc in frumoasa curte a manastirii.

Una peste alta, un loc frumos cu potential, care pe viitor va arata si mai bine, in momentul actual fiind in renovare.

Se face regruparea participantilor dupa vreo 40 de minute si plecam spre destinatia finala. Ajungem in Veliko Tarnovo si debarcam in parcarea din fata vechii cetati a orasului. Stabilim o ora de reintalnire, pentru a merge si in satul de piatra Abanassi, situat la 3 km langa Veliko Tarnovo, un vechi si important centru comercial in vechime. Dar deocamdata vrem sa vedem ce ne ofera Veliko Tarnovo.

O luam la pas prin oras si descoperim cu placere arhitectura veche a acestuia si amplasarea sa pe dealurile ce marginesc raul Yantra ce strabate orasul si care a fost un fel de sant natural de aparare in trecut. Tot orasul si cetatea veche sunt amplasate pe cateva dealuri inalte ceea ce ofera o panorama foarte frumoasa. Desi am ajuns un pic cam tarziu pentru a benefia de lumina blanda a diminetii incercam cateva cadre si ne avantam si pe stradutele stramte ale orasului, marginite de case vechi.

Timpul trece repede, si dupa o pizza bulgareasca ne intoarcem spre vechea cetate sa descoperim secretele sale. Situata pe Dealul Tsarevets, aceasta este de fapt partea interioara in vechilor fortificatii unde se aflau casele boieresti, mai existant de asemenea inca un rand de ziduri ce protejau cartierele mestesugaresti ale orasului. Vechile fortificatii sunt intretinute foarte bine, iar in mijlocul lor, pe cel mai inalt deal, se afla o veche biserica cu un turn panoramic.


Ajungem langa vechea biserica de piatra si descoperim panorama orasului, iar apoi mergem sa descoperim vechile fortificatii din jurul ei. Apoi, obositi putin de soarele de vara de odihnim putin la umbra si aruncam o privire pe fotografiile facute pana acum.

Dupa scurta pauza si apropindu-se ora de adura pentru vizita de la Arbanassi coboram incet spre iesirea din cetate.

Cu oarecare intarziere reusim sa ne adunam si plecam spre Arbanassi.

Ajungem la Arbanassi unde suntem intampinati de sunetul acordeonului unui lautar local si ne pregatim sa luam cu asalt micul sat de piatra.

Descoperim la pas vechea asezare, care acum este impanzita de pensiuni si restaurante, toate respectand vechea arhitectura si cu curti verzi pline de umbra bogata. Am vrea sa vedem asa ceva si prin vechile asezari sasesti din Transilvania. Dupa jumatate de ora, toropiti oarecum de caldura ne retragem la o bere rece la o terasa locala.

Dupa o bere si o inghetata se face adunarea si mergem din nou in Veliko Tarnovo pentru a prinde lumina moale a serii si a descoperi noi locuri sau unghiuri care ne-au scapat in tura de dimineata.

Am avut dreptate si in lumina serii casele asezate pe dealurile din Veliko Tarnovo se dezvaluie in toata splendoarea. Ajungem si la un monument gigantic, foarte interesant, format din calareti pe cai in jurul unei sabii uriase.

Din pacate nu am aflat ce reprezinta. Banuiesc ca este un fel de memorial deoarece era asezat in fata unei cladiri ce aducea a pantheon.

Dupa ce am vazut si partea aceasta cautam o terasa pentru a ne incarca bateriile pentru drumul spre casa. Dar inainte de asta asteptam lasarea serii pentru a face ultimile cadre cu cetatea luminata de spectacolul de lumini care se anunta spectaculos.

Din pacate nu am avut parte de show-ul de lumini promis, se pare ca nu are loc chiar in fiecare seara, dar ne-am multumit cu lumina albastra si cele cateva lumini arhitecturale aprinse de-alungul zidurilor si la biserica din varful dealului cetatii.

Cam asta a fost iesirea de la Veliko Tarnovo, de 1 mai. Un loc plin de istorie unde din nou bulgarii dovedesc ca stiu sa atraga turistii.